În curs de procesare...

F.A.Q.

Termopane SALAMANDER VEKA REHAU GEALAN - INTREBARI FRECVENTE




2. DE CE ALEGEM TERMOPANE DIN PVC ?

3. CE FEL DE STICLA ALEGEM PENTRU TERMOPANE ?

4. CE SUNT GEAMURILE TERMOPANE ?

5. CE TIPURI DE STICLA INTRA IN COMPONENTA TERMOPANELOR ?

6. CE AVANTAJE NE OFERA ACEST GEAM TERMOPAN ?

7. CUM FACEM ECONOMIE CU GEAMUL TERMOPAN LOW-E ?

8. CARE ESTE PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL UNUI GEAM TERMOPAN LOW-E ?

9. CUM APARE CONDENSUL PE TERMOPANE ?

10. CE TREBUIE SA STIM DESPRE IZOLATIA TERMICA SI FONICA LA TERMOPANE ?

11. IN CE CONSTA CONFORTUL TERMIC LA TERMOPANE ?


12. CUM INTRETINEM TERMOPANELE?

 

1. CE ESTE PVC-UL ?

PVC-ul a fost descoperit in anul 1912 de Fritz Klatte.

Principiile de baza pentru productia industriala a PVC-ului pentru termopane poate fi rezumata in 5 etape, astfel :
1. Producerea clorinei prin electroliza sarii.
2. Producerea etilenei prin rafinarea petrolului si cracarea naftalinei.
3. Din sinteza chimica a acestor doua elemente rezulta un monomer, vinilclorul, in forma gazoasa.
4. Din polimerizarea structurii acestui monomer rezulta polivinilclorul, un praf inert.
5. Polivinilclorul rezultat este combinat cu diferiti aditivi pentru a forma diverse tipuri de P.V.C. cu diferite proprietati.

Pudra PVC pentru productia de termopane in starea sa pura (alba) nu este corespunzatoare pentru extruziune. De la 10 pana la 15 produse trebuie sa fie adaugate (stabilizatori, lubrifianti, pigmenti, modificatori care sa-i sporeasca rezistenta la soc, etc.). Dupa aceasta operatie de amestecare, produsul final, care este sub forma de pudra sau granule, este gata pentru extruziune. 

Crearea de dispozitive de inalta performanta, matrite si calibratori formeaza o veriga esentiala in lantul de extruziune a termopanelor VEKA, SALAMANDER, REHAU si GEALAN.

 

  • Matrita este instalata la iesirea masinii de extrudat si canalizeaza fluxul de materiale pentru a forma profilul dorit.
  • Calibratorul da profilului configuratia sa finala prin racire si formarea prin vacuumare a peretilor.


  • Aceste matrite si calibratori sunt formati dintr-un otel special, care garanteaza calitatea produsului pe termen lung.
    Extruderea este metoda prin care pudra sau granulele de PVC se transforma in produsul semifabricat - profilul - din care urmeaza sa se execute sistemele de usi termopane si ferestre termopan.
    Desi procesul pare a fi simplu, toate etapele extruziunii si utilajele implicate trebuie sa lucreze intr-o armonie perfecta pentru a da un produs absolut perfect din toate privintele.



    2. DE CE ALEGEM TERMOPANE DIN PVC ?

    Principalele caracteristici ale P.V.C.-U il recomanda ca un material extrem de durabil care ofera importante beneficii atat economice cat si ecologice, pe care le enumeram mai jos:

    Rezistenta la conditii climatice

    PVC-U asigura o buna rezistenta la atacul bazelor, acizilor neoxidanti, sarii, alcoolilor, grasimilor si uleiurilor minerale. Ca rezultat, profilele PVC-U pentru ferestre se comporta excelent sub majoritatea conditiilor agresive de clima (zonele de coasta sau zonele industriale abundent poluate, de exemplu). In orice caz PVC-U este sensibil la solventii clorinati, benzen, toluen, xilen, acetona, esteri si, in cantitati mai mici, la acizi oxidanti (dar, ca o regula generala, un profil de fereastra nu vine in contact cu astfel de produse). Toate aceste teste au aratat excelenta rezistenta la imbatranire Aceasta rezistenta duce la o buna conservare a culorilor originale si a proprietatilor fizice.

    Protectia la foc
    PVC-U are o buna rezistenta la foc deoarece contine clor. Temperatura ceruta pentru ca PVC-U sa ia foc este cu mult mai mare de 150oC decat cea ceruta pentru lemn. Odata aprinse, majoritatea profilelor PVC-U folosite in cladiri se sting singure. Ele pot, oricum, continua sa arda in combinatie cu alte materiale. Cu toate acestea, caldura raspandita de PVC-U este mai mica decat cea raspandita de alte materiale plastice si de lemn. Deci folosirea PVC-U in loc de lemn reduce riscul incendiului si de asemenea, viteza cu care se poate propaga. Aceasta combinatie a proprietatilor conduc aplicatiile din PVC-U spre cea mai buna categorie a materialelor organice pentru prevenirea incendiilor.

    Rezistenta la produsi chimici
    Lista cu produsele chimice la care P.V.C.-U poate rezista este foarte lunga si aceasta se poate pune la dispozitie celor interesati, la cerere.

    Proprietati antifungicide
    Nu permite dezvoltarea mediilor bacteriologice pe acest tip de material, fiind recomandat in spitale, industria alimentara, etc.

    Intretinere usoara
    P.V.C.-U este extrem de usor de curatat, datorita suprafetelor netezi si lipsite de porozitati folosind un detergent usor dizolvat in apa.

    Izolare termica

    Izolarea fonica

    Rezistenta la soc
    Aceasta proprietate este data aparent de testele realizate pe profile la temperaturi variate. Aceste teste trebuie sa reproduca cat mai exact posibil constrangerile la care sunt supuse profilele in practica.

    Comportarea la caldura
    Corespondenta PVC-U la rezistenta la deformatie sub actiunea caldurii este definita prin temperatura punctului de inmuiere Vicat. Acesta temperatura este in jur de 820oC (masurata la 50 N in ulei de siliciu).

    Confortul de locuit
    Permeabilitatea la aer este o proprietate a unei ferestre inchise de a permite aerului sa treaca direct cand exista o diferenta de presiune. Testul relevant este reprodus de doua ori (o data inainte si o data dupa testul obturatorului). In ambele cazuri, permeabilitatea la aer este determinata pentru o presiune pozitiva si una negativa. Aceasta permeabilitate la aer, exprimata in m.cubi / ora impartita prin lungimea deschiderii muchiilor (m.cubi / ora pe metru a deschiderii muchiilor) este declarata intr-o diagrama dupa presiune, exprimata in Pascali. Trei teste au fost realizate sa defineasca rezistenta fizica la vant: testul de deformatie, testul presiunii pozitive si negative repetate (pulsatiile) si testul de siguranta.

    Conservarea mediului
    Productia si prelucrarea PVC-U cauzeaza cu greu vreo stricaciune mediului. Desi sarea este prezenta in cantitati nelimitate pe planeta noastra, petrolul, pe de o parte, este o materie prima comparativ rara. Oricum, productia de PVC-U cere numai 43% petrol in timp ce majoritatea altor materiale plastice sunt derivate 100% din produse petroliere. In plus, materialele plastice reprezinta numai 4% din consumul de petrol.

    O balanta ecologic favorabila
    Cercetarea stiintifica realizata pe plan international a aratat ca profilele PVC-U sunt din punct de vedere ecologic o alegere responsabila pentru fabricarea ferestrelor si usilor. Intr-adevar, durata de viata a ferestrelor din PVC-U este de doua ori mai lunga decat a unei ferestre de aluminiu si de trei ori mai lunga decat a ferestrei din lemn. Costurile energiei pentru fabricarea unei ferestre din aluminiu sunt aproape de trei ori mai mari decat a unei ferestre din PVC-U. Pentru o fereastra din lemn, costurile energiei sunt cu 5% mai mari decat pentru o fereatra din PVC-U. Nu numai ca PVC-U reduce costurile energiei dar, in plus, poate fi reciclat 100%.
    Balanta ecologica este suma elementelor pozitive si negative pentru mediu. Acesta balanta este considerata a fi favorabila sau nefavorabila pe baza consumului de energie si evitarea poluarii. Deci, lemnul pentru a fi folosit pentru ferestre trebuie sa fie doborat, transportat, taiat, cioplit si incleiat si apoi, odata ajustat, trebuie sa fie tratat si vopsit cu regularitate ca sa opreasca putrezirea si sa-i mentina aparenta estetica. Toate aceste operatii cer energie sau afecteaza mediul intr-un fel sau altul. Combinatia tuturor acestor factori confirma ca PVC-U are o balanta ecologica favorabila. Firmele producatoare de profile recupereaza regulat surplusul de la diferitele unitati de extruziune si resturi de taiere de la fabricantii de ferestre. Acest material imens este reciclat pentru a produce profile care vor fi apoi imprimate sau infoliate cu un strat acrilic Data fiind rezistenta lor excelenta la clima, ele sunt perfect corespunzatoare sa fie folosite si ca mobilier in orase sau parcuri.

     

    3. CE FEL DE STICLA ALEGEM PENTRU TERMOPANE ?

    Metoda dezvoltata dupa al doilea razboi mondial de compania Britain’s Pilkington Brothers Ltd. si introdusa in 1959 se refera la productia de geam float, combinand stralucirea finisarii sticlei trase in foi cu calitatile optice ale geamului plat. Sticla topita, cand este turnata pe suprafata unei bai de cositor topit, se imprastie si se aplatizeaza inainte de a fi trasa in racitor.

    In prezent se folosesc doua metode pentru imbunatatirea calitatii geamurilor:
              1. Temperarea chimica este un procedeu in care geamul este fortifiat folosindu-se metoda de schimbare a ionilor. Acest proces se foloseste atunci cand este nevoie de un geam subtire si, in acelasi timp, solid.
              In urma folosirii acestei metode, se confera o compresie crescuta a suprafetei care solidifica sticla fara a crea distorsiuni, geamul ramanand solid si mai rezistent la zgarieturi. Cu sticla tratata termic nu exista nici un risc de spargere spontana.

              2. Tratarea termica este un procedeu special prin care sticla este adusa la temperatura de 680 grade Celsius si apoi rapid racita. Acest tip de geam poate fi clasificat ori ca sticla solidificata datorita caldurii, ori ca sticla suta la suta temperata, depinzand de masuratorile compresiei marginii sau rezidurilor.
              Dat fiind ca un asemenea geam poate satisface diverse cerinte de siguranta a cladirilor, este folosit in aplicatii interioare cum ar fi usi de dus, balustrade, pasaje de sticla, mobila, cuptoare, seminee, etc.
              Sticla tratata chimic nu se foloseste in general pentru ferestre, ci mai mult in industrie, acolo unde este nevoie de geam subtire si rezistent. Sticla temperata prin incalzire, daca este racita rapid devine de pana la patru ori mai rezistenta decit in mod normal si se sparge in cioburi mici. Daca este racita incet, devine de doua ori mai rezistenta, dar in cazul spargerii, cioburile sunt in general liniare si au sanse mai mici de a se desprinde din geamul mare.

     




    4. CE ESTE UN GEAM TERMOPAN ?

    Un geam termopan este format din 2 sau mai multe foi de sticla de diferite grosimi intre ele aflandu-se o bagheta de aluminiu (1). In interiorul baghetei de aluminiu se afla graunte de siliporit (2) cu rolul de a absorbii umezeala din interiorul termopanului. Bagheta de aluminiu este fixata pe foile de sticla cu o banda (3), respectiv pasta butylica (grosime 0,6 - 0.8 mm). Cele 2 foi de sticla impreuna cu bagheta de aluminiu sint inchise etans cu o pasta numita poliuretan (4).
    Proprietatile termopanului sunt in functie de grosimea lui, de tipul si grosimea sticlei folosite, precum si de gazul inert introdus intre folile de sticla (cu sau fara argon).
    Grosimea termopanului este data de suma grosimilor foilor de sticla, a stratului de butyl si a baghetei de aluminiu.

     





    5. CE TIPURI DE STICLA INTRA IN COMPONENTA TERMOPANELOR ?

     

  • Sticla transparenta (float) - se obtine prin topirea intr-un cuptor la temperatura de 1500oC a unui amestec de nisip, carbonat de sodiu (agent de lichefiere), calcar si dolomita (agent de stabilizare) intr-o baie de staniu, dupa care este racit treptat la temperatura ambianta. Suprafetele sticlei sunt perfect paralele si netede.
  • Sticla colorata in masa - se obtine din sticla transparenta prin adaugarea de diferiti oxizi metalici (verde, gri, bronz, albastru). Datorita proprietatilor sale filtrante, functie de culoare si grosime, geamul colorat in masa reduce solicitarea ochiului la lumina solara puternica.
  • Sticla reflectorizanta - se obtine din sticla transparenta sau colorata in masa pe fata careia se aplica la iesirea din furnal un strat metalic transparent.
  • Sticla cu emisivitate scazuta (Low-E) - se obtine din sticla transparenta pe fata careia se aplica un strat metalic sau de oxizi metalici. Proprietatea esentiala a acestui tip de sticla este ca redirijeaza spre interior radiatia termica. Se foloseste de obicei pe fata 2 sau 3 a temopanului.
  • Sticla de securitate - se obtine prin alaturarea a doua sau mai multe foi de sticla float (clara, reflexiva sau colorata in masa) cu unul sau mai multe straturi de butiral de polivinil (PVB) de grosime 0,83mm. Daca sticla se sparge, cioburile raman lipite de folie diminuand riscurile de taiere.
  • Sticla antiglont - se obtine prin alaturarea a doua sau mai multe foi de sticla float (clara, reflexiva sau colorata in masa) cu unul sau mai multe straturi de PVB. Grosimea finala este este functie de diversele tipuri de arma la care trebuie sa reziste.
  • Sticla rezistenta la foc - se obtine prin alaturarea mai multor foi de sticla intre care se gaseste un strat special transparent care impiedica propagarea caldurii prin radiatie si asigura integritatea geamului.
  • Geamul securizat (calit) - se obtine dintr-un geam float tratat termic. Geamul este incalzit la peste 600oC si apoi racit repede (cand rezulta o calire) sau mai lent (cand rezulta o intarire termica) cu o viteza riguros controlata. Comparativ cu geamul float rezistenta la socuri mecanice este de doua ori mai mare in cazul tratarii termice si de cinci ori mai mare in cazul calirii.
  • Sticla ornamentala - este o sticla obtinuta din sticla clara sau colorata in masa prin trecerea acesteia la iesirea din cuptor printre doua valturi profilate. Prin incorporarea unei plase de sarma in aceasta etapa se obtine un geam ornamental armat. Pentru sporirea efectelor estetice, geamurile ornamentale pot fi sablate.


  • 6. CE AVANTAJE NE OFERA ACEST GEAM TERMOPAN ?

    Pe langa functia estetica geamurile termopan prezinta urmatoarele avantaje:

     

  • O mai buna protectie termica (cand se foloseste o sticla de tip LOW-E, coeficientul de izolare temica este egal cu al unui perete de caramida de 50 cm);
  • O mai buna protectie acustica;
  • Protectie solara;
  • Prezinta un grad mai mare de securitate, incepand cu diminuarea riscului de taiere si mergand pana la protectia impotriva vandalismului, antiefractiei, focurilor de arme si incendiilor.


  • 7. CUM FACEM ECONOMIE CU TERMOPANELE LOW-E ?

    Prezenta unei sticle LOW-E intr-un geam termopan imbunatateste considerabil coeficientul de izolare termica, obtinandu-se astfel pentru o grosime de termopan de 24 mm (4-16-4) un coeficient k=1,4 W/m2K; iar prin inlocuirea aerului din interiorul termopanului cu gaze rare (argon, kripton) se obtine un coeficient de izolare termica k=1,1 W/m2K

    Astfel obtinem:

     

  • o economie de energie de ? 70% raportat la un geam simplu (k=5,7 W/m2K)
  • o economie de energie de ? 50% raportat la un termopan obisnuit (k=2,8 W/m2K)






  • 8. CARE ESTE PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A TERMOPANELOR LOW-E ?

     

  • Sticla cu emisivitate scazuta LOW-E redirijeaza inspre interiorul cladirii radiatia termica. In felul acesta, se limiteaza practic pierderile de caldura din interiorul unei incaperi.
  • Pe de alta parte datorita factorului solar ridicat, sticla LOW-E lasa sa intre o mare parte din razele solare, astfel se obtine un important aport de caldura. Folosind un geam termopan LOW-E de 24mm, obtinem o izolare termica echivalenta cu cea a unui perete gros de 350mm.








  • 9. CUM APARE CONDENSUL PE TERMOPANE ?

     

  • Formarea condensului pe suprafata interioara a unitatilor de geam termoizolator, respectiv a ramelor.
  • In principiu, poate aparea condensul pe suprafata interioara a geamului termoizolator, respectiv a ramelor. Se vorbeste in acest caz si de formarea apei exsudate sau a apei de condens. Acest fenomen nu trebuie confundat cu condensarea din spatiul intermediar al geamurilor termoizolatoare care reprezinta un caz foarte rar de defect de executie. Cauzele formarii apei de condens pe geamul termoizolator, sub ramele ferestrelor sunt explicate in continuare.
  • In locuinta se produc permanent vapori de apa. Sa luam ca exemplu urmatoarele cantitati zilnice:
              - Din aerul respirat de om: cantitatea zilnica 1-2 litri;
              - Din gatit : pana la 2 litri intr-o gospodarie de 4 persoane;
              - Activitatile gospodaresti baie, spalatul rufelor, udatul florilor aduc pana la 3 litri intr-o gospodarie de 4 persoane.
  • Aceste cantitati se gasesc permanent ca vapori de apa, invizibili in aer. Astfel un metru cub de aer la 0oC poate sa contina o cantitate maxima de 5g (reprezentand 5cmc) vapori de apa. Daca temperatura incaperii creste, atunci aerul poate primi o cantitate mai mare de apa. Astfel la 20oC vom avea 17g si la 30oC se ajunge la 30g la mc.
  • Daca in aer este continuta cantitatea maxima de vapori de apa, atunci aerul nu mai primeste umiditate in forma de vapori de apa si devine aer saturat cu „umiditate relativa a aerului” de 100%.
  • Ca exemplu, sa consideram un spatiu cu 15mp suprafata si 2,5m inaltime cu un volum de aproximativ 38mc. Daca aerul are o temperatura de 23oC, atunci "pluteste" in acest spatiu, la 100% umiditatea aerului, aproape 1 litru de apa sub vapori invizibili. Daca in timpul noptii temperatura din camera scade cu cateva grade, atunci o parte din vaporii de apa din aer condenseaza pe suprafetele reci existente: geamuri sau profile.
  • Formarea condensului apare si atunci cand umiditatea aerului din incapere este conform raportului ridicata, iar temperatura suprafetei de pe partea interioara a geamului este coborata.
  • Condensarea incepe intotdeauna de la marginea geamului unde pot exista zone neetansate corespunzator.Circulatia aerului cald care "spala" geamurile poate fi impiedicata de un pervaz prea larg peste radiator ceea ce duce la aparitia condensului pe geam cu prioritate la partea de jos.
  • In incaperile mai putin incalzite poate aparea condens in zilele reci si la ferestrele cu geam termoizolator. Acesta se datoreaza faptului ca spatiul respectiv este saturat cu vapori de apa produsi de respiratia pe timpul noptii la o temperatura joasa.

    In plus precizam ca formarea apei de condens poate aparea nu numai la geamurile sau ramele ferestrelor, ci si pe toate suprafetele reci ceea ce duce in final la umezeala si formarea mucegaiului pe pereti.

    Formarea condensului se poate stopa prin respectarea anumitor reguli:
              a) Folosirea profilelor de PVC cu 3-5 camere de aer sau aluminiu cu clasa 2.1 respectiv, clasa 1.0 (de calitate germana);
              b) Folosirea geamurilor termoizolatoare de joasa emisivitate (sticla LOW E) si cu argon, care fac ca pierderea de caldura sa fie cu 50-100% mai mica decat in cazul unui geam termoizolator obisnuit; Un geam termoizolator de joasa emisivitate (LOW-E), la - 10oC in exterior si +20oC are pe foaia de geam de la interior +17oC, fata de un geam termoizolator obisnuit pe care, in aceleasi conditii, sunt numai +9oC.
              c) Montajul ferestrelor de la mijlocul parapetului catre interior (in zona calda);
              d) Etansarea riguroasa a tamplariei pe conturul ramelor atat la interior cat si la exterior;
              e) Folosirea pe contur a benzii comprimate, care impiedica trecerea umezelii din exterior;
              f) Aerisirea frecventa a spatiilor respective, deoarece tamplaria moderna din PVC sau aluminiu opreste transferul de aer.
  • Utilizatorii locuintelor care au ferestre noi, ar trebui sa tina seama de adaptarea la noile conditii de aerisire. Vechile ferestre erau de regula neetanse si permiteau un schimb permanent de aer. In cazul noilor ferestre, mult mai etanse, schimbul de aer necontrolat nu mai este posilbil, astfel incat locatarii trebuie sa asigure aerisirea suplimentara a incaperilor, pentru a evita formarea condensului.
  • Incaperile care se gasesc in partea de nord a locuintelor se racesc iarna mai mult. Aveti grija ca aceste incaperi sa fie incalzite ceva mai bine decat cele din sud sau sa suplimentati izolatia termica a acestora. De asemenea temperaturile din locuinta dumneavoastra sa nu difere de la o incapere la alta.
  • Dimineata se recomanda aerisirea spatiilor aproximativ 20 de minute iar dupa inchiderea ferestrelor, incalzirea sa fie uniforma si la temperaturi moderate. O micsorare a condensului poate fi obtinuta si printr-o modificare a circulatiei aerului cald, respectiv printr-o dispunere favorabila a instalatiilor de incalzire. Curentul de aer cald trebuie sa treaca de-a lungul ferestrei, astfel incat sa fie posibili coeficienti mai mari de transmitere a caldurii. In cazul prezentei glafurilor interioare, care acopera elementele de incazire poate fi redus riscul aparitiei condensului, prin realizarea in acestea a unor fante sau perforatii.


  • Concluzii
  • Peretii ingrijite de santier asigura in camp -ndin b.c.a. (N+F) executati in conditii chiar in conditiile in care nu sunt tencuiti si au o umiditate absoluta medie de 7% - o valoare suficient de mare pentru Rech. calcul incat sa asigure valoarea R'min = 1,40 m2K/W si dupa diminuare datorita puntilor termice (valoare impusa prin C 107/1-1997).
              - pentru peretele netencuit cu grosimea de 30 cm, Rech. c. 0,7/R'min perete exterior = 1,3164. Rezulta rezerva de 32%.
              - pentru peretele netencuit gros 35 cm, Rech. c. 0,7/R'min perete exterior = 1,516. Rezulta rezerva de 52%.
  • Prin tencuire la interior (1,5 cm) si exterior (2,5 cm) cu mortar termoizolator usor, valorile Rech. c.0,7 in camp asigura fata de R'min rezerve de diminuare si mai mari.
              - pentru peretele tencuit gros 34 cm, rezerva devine de 40%
              - pentru peretele tencuit gros 39 cm, rezerva devine de 60%
  • Altfel spus, peretii tencuiti din b.c.a (N+F) realizati in conditii ingrijite de santier, asigura rezistenta termica minima R'min = 1,40 (m2K/W), atat la grosime de (1,5+35+2,5) = 39 cm cat si la grosime de (1,5+30+2,5) = 34 cm. in consecinta, peretii din b.c.a astfel realizati indeplinesc conditiile impuse de normativul C 107/1-1997 pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit precum si in vederea reducerii consumului de energie in exploatare, conditii impuse pentru cladirile proiectate dupa 1.01.1998.
  • Chiar in conditiile de umiditati foarte tencuite din b.c.a, riscul la condens apare lanmari avute de zidariile umiditati mari ale aerului din incinta, conform determinarilor efectuate:
              - la peretele tencuit, gros de 1,5+30+2,5 cm, avand umiditatea Wabs = 21,710 % riscul de condens apare pentru umiditatea relativa a aerului aer = 75,9%
              - la peretele tencuit, gros de 1,5+35+2,5 cm, avand umiditatea Wabs = 20,968 % riscul de condens apare pentru umiditatea relativa a aerului aer = 78,1%
  • Cerinta de confort termica exprimata prin diferenta intre temperatura aerului, Ti = + 20 oC, si temperatura medie a suprafetei interioare a peretelui, Ts.i. medie, (max. 4,0 oC pentru cazul peretilor exteriori- impusa de C 107/3-1997) este indeplinita de peretii tencuiti din b.c.a. astfel:
              - pentru peretele gros de 1,5+30+2,5 cm executat cu rosturi foarte subtiri (1,5 mm) Ti - Ts.i. = 3,73 oC < 4,0 oC, desi Wabs perete tencuit = 21,71%
              - pentru peretele gros de 1,5+35+2,5 cm, executat cu rosturi foarte subtiri (1,5 cm) Ti - Ts.i. = 3,32 oC < 4,0 oC, desi Wabs perete tencuit = 20,968%
  • Peretii tencuiti din in conditii ingrijite de santier, satisfac si lanb.c.a. (N+F), realizati umiditatea Wabs perete = 7% conditia impusa din considerente igienico sanitare, asigurand rezistente R mult mai mari decat R'nec. = 1,1875 (m2K)/W pentru conditiile de climat interior de +20 oC si de climat exterior, -18 oC, calculata conform C 107/3-1997.


  • Astfel:
              - peretele gros 1,5+30+2,5 cm cu rosturi subtiri 3 mm are in camp Rech.c 0,7 = 1,960 (m2K)/W >> R'nec
              - peretele gros 1,5+35+2,5 cm cu rosturi subtiri 3 mm are in camp Rech.c 0,7 = 2,240 (m2K)/W >> R'nec

  • Zidariile netencuite din b.c.a, executate in conditii ingrijite de santier, avand umiditatea absoluta medie de 6%, realizeaza, pentru tmedie zidarie = 0 oC sau 10 oC, rezistente termice (la permeabilitate termica) si rezistente la transfer termic - valori de calcul - superioare fata de toate celelalte materiale de zidarie unistrat utilizate pentru pereti exteriori, de aceeasi grosime, comercializate pe piata romaneasca.
  • Superioritatea se mentine si pentru peretii tencuiti daca straturile de tencuiala au grosimi si caracteristici termice similare.
  • (N+F),nZidariile netencuite din b.c.a. grosime 30 cm, realizate in conditii ingrijite de santier, asigura caracteristici de termoizolatie superioare fata de zidariile netencuite, de aceeasi grosime 30 cm, din blocuri ceramice Porotherm 30 (N+F), executate ingrijit, si cu mortar de zidarie termoizolator usor.
  • Zidariile netencuite din b.c.a. (N+F), grosime 35 cm, realizate in conditii ingrijite de santier, asigura caracteristici de termoizolatie la fel ca zidariile netencuite de grosime mai mare, 38 cm, realizate din blocuri ceramice Porotherm 38 (N+F), executate ingrijit si cu mortar de zidarie termoizolator usor.






  • 10. CE TREBUIE SA STIM DESPRE IZOLATIA TERMICA SI FONICA LA TERMOPANE ?

     

  • Incalzirea reprezinta 60-70 % a consumului de energiei al locuintei. Pentru a mentine o temperatura mai Inalta in interiorul camerei decat afara, caldura trebuie sa fie in permanenta adaugata ca sa compeseze pierderile de caldura prin diferite elemente de constructie.
  • Pierderile de caldura prin ferestre reprezinta 30-40% din totalul pierderii de caldura intr-o casa. Caldura pierduta printr-un element de constructie este direct proportional cu valoarea U (emisia termica) a elementului. Altfel spus o valoare U mare (exprimata in W/m2K) inseamna o energie mare pierduta iar o valoare U scazuta inseamna o izolare buna. Ca si lemnul, P.V.C.-U este un foarte bun izolator.
  • In prezent conductivitate termica a P.V.C.-U este de 0,17 W/m2K. Pentru comparatie, coeficientul de conductivitate termica pentru aluminiu este de 210 W/m2K. Profilele PVC-U au cea mai scazuta valoare U si de aceea furnizeaza cea mai buna izolare. Tinand seama de aceste elemente, noi intelegem ca o fereastra cu geam dublu folosind profile PVC-U are 64% mai putine pierderi de caldura decat o ferestra identica fabricata folosind profile de aluminiu, un factor decisiv pentru energia anuala consumata. Pe linga acestea trebuie sa aratam si principalele avantaje din punct de vedere al izolarii termice, fata de aluminiu si anume:
              1. Gasim o mare diferenta de temperatura intre suprafetele interioara si exterioara a profilului, trasatura caracteristica a eficientei materialelor izolatoare. Profilul PVC-U izoleaza mai bine decat geamul dublu, deoarece are o conductivitate termica scazuta.
              2. Temperatura pe suprafata interioara a gemului este mult mai scazuta decat pe suprafata interioara a profilului. Aceasta inseamna ca acolo nu va exista condens pe profilul PVC-U.
              3. Temperatura pe fetele interioare ale profilelor este aproape aceeasi cu a atmosferei ambientale. Acest fenomen explica remarcabilul sentiment al confortului furnizat de ferestrele PVC-U.
  • Izolarea fonica, alaturi de cea termica, este o problema esentiala pentru sporirea confortului locuintelor, mai ales ca s-a demonstrat, conform celor mai recente descoperiri din domeniul medical, ca un nivel ridicat al zgomotului poate genera diverse boli cu caracter patologic. P.V.C.–U realizeaza o reducere a nivelului zgomotului cu pina la 40dB.






  • 11. IN CE CONSTA CONFORTUL TERMIC LA TERMOPANE ?

     

  • Senzatia de confort termal si satisfactia sau insatisfactia ocupantului unui spatiu depind de anumite influente fizice.
  • Omul are un sistem termoreglabil care incearca sa mentina temperatura la 37 grade Celsius. Confortul termal tine de balansul dintre sistemul metabolic si mediu.

    Factorii determinanti fizici sunt :
              - Nivelul de activitate si valoarea sa de generator metabolic de caldura
              - Imbracamintea si izolarea termica a acesteia
              - Miscarea relativa a aerului si umiditatea acestuia
              - Temperatura aerului si temperatura relativa a imprejurimilor
  • Ferestra isi trebuie sa mentina comfortul termic prin influentarea temperaturii aerului, in principal. Nivelul de activitate si imbracamintea au o influenta deosebita. Cu cat este mai intensa activitatea fizica, cu atat caldura generata este mai multa. Imbracamintea izoleaza corpul si micsoreaza pierderile de caldura.
  • Sticla de la fereastra influenteaza persoana prin:
              - Pierderea sau castigul de caldura prin fereastra
              - Radiatia schimbata intre fereastra si ocupant
  • Pentru o persoana din apropierea unei fereastre, suprafata interna a sticlei are influenta asupra pierderii de caldura, ca rezultat al schimbului de unde lungi intre fereastra si persoana respectiva. S-ar putea sa se inregistreze senzatii diferite la cele doua parti ale corpului, datorate marimii ferestrei, apropierii de ea.
  • Iarna, suprafata poate fi mult mai rece, producand o pierdere de caldura si contribuind la senzatia de disconfort.
    Vara, suprafata poate fi mult mai calda si apropierea poate, de asemenea, contribui la senzatia de disconfort.
  • "Din moment ce aerul este unul din materialele cele mai proaste ca si conductor de caldura, peretele dublu din sticla este o conditie esntiala a arhitecturii." spunea Scheerbart in 1914
  • Acum se stie ca fereastra contribuie atat la confort cat si la conservarea energiei, in mare parte datorita dezvoltarii tehnologiilor de fabricatie de inalta performanta care ofera sticla cu o mare putere de izolare si de transmitere a energiei solare pasive.






  • 12. CUM INTRETINEM TERMOPANELE ?

     

  • Instructiuni de utilizare si intretinere a ferestrelor din P.V.C. cu geam termopan.



  • I. Utilizarea ferestrelor

    I.1. Ferestre batante
  • Pentru inchiderea ferestrei manerul se pozitioneaza vertical in jos.
  • Pentru deschiderea ferestrei manerul se poztioneaza pe directie orizontala.


  • I.2. Ferestre oscilo-batante
  • Pentru inchiderea ferestrei manerul se pozitioneaza vertical in jos.
  • Pentru deschiderea batanta manerul se pozitioneaza pe directie orizontala.
  • Pentru deschiderea oscilanta manerul se pozitioneaza vertical in sus.


  • Important !
  • Este interzisa trecerea directa a manerului din pozitia oscilanta in pozitie batanta, cand fereastra este deschisa.


  • I.3. Ferestre oscilante
  • Pentru inchiderea ferestrei manerul se pozitioneaza pe directie orizontala.
  • Pentru deschiderea ferestrei manerul se pozitioneaza vertical in jos.


  • I.4. Usi cu doua manere cu sau fara incuiere
  • Pentru inchiderea usii manerele sunt pozitionate pe directie verticala in jos. In cazul in care usa este prevazuta cu incuiere, prin actionarea spre dreapta a cheii, in butuc, manerele raman blocate in pozitia vericala in jos.
  • Pentru deschiderea usii manerele sunt pozitionate pe directie orizontala. In cazul in care usa este prevazuta cu incuiere, prin actionarea spre stanga a cheii manerele se deblocheaza si devine posibila deschiderea usii.


  • I.5. Usi cu broasca simpla
  • Pentru inchiderea si deschdierea usii se actioneaza manerul in jos. Prin rotirea cilindrului cu cheiea se blocheaza sau se elibereaza miscarea manerului.


  • I.6. Usi cu broasca Europa
  • Inchiderea zavorului si a rolelor se face prin ridicarea manerului, iar inchierea se face prin rotirea cilindrului cu cheia. Deschiderea are loc prin rotirea cilindrului cu cheia si prin apasarea manerului in jos.


  • II. Intretinerea ferestrelor

    II.1. Dupa montarea ferestrelor si finisarea zidariei trebuie indepartata folia de protectie de pe suprafata profilelor, in termen cat mai scurt.

    II.2. Instructiuni de utilizare si intretinere

    Ferestre

    Ca orice element din constructii, ferestrele sunt supuse uzurii normale. Se recomanda ca suprafetele ferestrei sa fie verificate periodic. Orice defectiune trebuie remediata imediat, prin interventia unui specialist.

    Pentru a evita defectarea ferestrei:
  • nu atarnati obiecte de canat;
  • nu fortati deschiderea canatului mai mult decat o permite pozitia de montaj;
  • nu introduceti obiecte intre rama si canat;
  • nu manevrati manerul decat atunci cand fereastra se afla in pozitia "inchisa".


  • Pentru evitarea accidentelor, trebuie sa tineti seama de urmatoarele pericole:
  • pericolul de strivire intre rama si canat;
  • pericolul de cadere prin fereastra deschisa ;
  • pericolul de lovire de catre canatul miscat de curentii de aer.


  • Feronerie

    Durata de viata a feroneriei si functionarea usoara a acesteia depind in mare masura de modul de intretinere de care beneficiaza. Cel putin o data pe an trebuie efectuate urmatoarele operatii :
  • se greseaza toate piesele mobile si punctele de inchidere si se verifica functionabilitatea acestora ;
  • se strang suruburile de prindere a manerului.


  • Profile

  • se va evita zgarierea profilelor, iar vopsirea acestora nu este necesara si nici recomandata.
  • spalarea profilelor se va face cu apa si detergenti obisnuiti.
  • nu se vor utiliza niciodata pentru curatarea profilelor substante abrazive sau pe baza de solventi (diluant, benzina)
  • Dupa cel putin 24 ore de la realizarea montajului, se va tencui marginea peretelui cu mortar dar nu inainte de a se asigura protejarea completa a tamplariei. Folia protectoare de pe profile se va indeparta cel mai tarziu dupa o luna de la montaj.